Vunk si invitatie la musical

Vunk si invitatie la musical

Pe 25 mai, la Sala Polivalenta, trupa Vunk pune in scena unul dintre cele mai grandioase...

Gardienii Galaxiei Vol. 2

Gardienii Galaxiei Vol. 2

‘Gardienii Galaxiei Vol. 2’ Data: 05 mai Actori: Chris Pratt, Zoe Saldana, Kurt Russell, Dave...

Resident Evil: The Final Chapter

Resident Evil: The Final Chapter

‘Resident Evil: The Final Chapter - Capitolul final’ Data: 2 Februarie Actori: Milla...

D'ale lui Pacala

D'ale lui Pacala

-de Roxana Matache -Miercuri, 24 mai, la Sala Teatrului pentru Copii -Ora: 10:00...

  • Vunk si invitatie la musical

    Vunk si invitatie la musical

  • Gardienii Galaxiei Vol. 2

    Gardienii Galaxiei Vol. 2

  • Resident Evil: The Final Chapter

    Resident Evil: The Final Chapter

  • D'ale lui Pacala

    D'ale lui Pacala

CONSIDERENTE PREALABILE

Prezentul cod deontologic se situeaza in contextul creat de cadrul reglementativ existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Conventia europeana a drepturilor omului, jurisprudenta CEDO.
Aceste reglementari sunt asumate ca reguli de conduita editoriala, atat in virtutea caracterului lor de obligatie legala, cat si cu convingerea ca misiunea de interes public a radiodifuzorilor trebuie sa se construiasca in materia oferita de comunicarea audiovizuala realizata prin respectarea legii.

NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE

Prezentul cod nu dubleaza reglementarile existente, ci le presupune ca elemente externe de referinta pentru aditionarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie in fapt materia sa. Din acest motiv si pentru a evita incoerenta de a reproduce in domeniul autoreglementarii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislatie secundara si nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementarile legale nu vor fi regasite in continutul sau.

PRINCIPII

Prezentul cod valorizeaza convingerea ca obligatia respectarii legii si a reglementarilor poate coexista fara a intra in contradictie cu nevoia pe care o au radiodifuzorii, producatorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din experienta, bun simt, repere editoriale si etice, atunci cand se confrunta cu provocari editoriale sau cand desfasoara rutina activitatii editoriale obisnuite. „Intr-o lume perfecta ar functiona o singura reglementare: folositi-va propria si cea mai buna judecata!”(BBC Editorial Guidelines).
Increderea publicului este o alta valoare pe care o pastram ca reper si ea poate fi castigata numai prin impartialitate si onestitate si prin garantia ca se evita in orice moment inducerea in eroare a publicului sau manipularea lui.
Acuratetea prezentarii adevarului nu se poate obtine numai prin simpla prezentare a faptelor, ci doar in urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta de prejudecata sau confuzie pentru a beneficia de functia de incertitudine, si de a descoperi adevarul acolo unde el se afla (BBC-EG).
Integritatea si independenta editoriala trebuie pastrata in fata oricaror interese externe, a oricaror presiuni politice sau comerciale si a oricaror interese personale (BBC-EG).
Continutul editorial trebuie sa ofere semnificatie utila pentru public, nu doar sa ii stimuleze reactii sau sa il faca tinta a mesajului publicitar. Divertismentul ofera si el acest tip semnificatie sub forma valorii construite cu umor, bun simt si buna inspiratie.

STANDARDE EDITORIALE

Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care sa contribuie la ridicarea nivelului de educatie media al publicului si nu vor promova practicile editoriale care sacrifica performanta editoriala in favoarea compromisului cu solutii editoriale care conduc la coborarea nivelui de civilizatie mediatica a publicului.
Este dezirabil ca spatiul de desfasurare a competitiei intre radiodifuzori sa se pozitioneze in zona superioara a preferintelor publicului si sa contribuie la ridicarea nivelului acestora.

PROMOVAREA INTELEGERII CORECTE A LEGISLATIEI

Radiodifuzorii vor acorda atentie, in masura posibilului, promovarii intelegerii corecte a legislatiei din domeniul audiovizual sau din alte domenii si pentru eliminarea abuzurilor generate de neclaritati legislative sau interpretari eronate ale reglementarilor, inclusiv prin indicarea si relevarea in fata autoritatilor si a publicului a temelor si solutiilor reglementative controversabile.
In acest sens se va avea in vedere si responsabilizarea celor implicati in realizarea programelor in sensul evaluarii critice a efectelor ce rezulta din difuzarea programelor, atat sub aspect legal cat si sub aspecte nereglementate, dar semnificative in raport cu drepturile si interesele altora.

INFORMAREA CORECTA

In masura in care difuzeaza in principal sau secundar stiri si programe informative, televiziunile sau radiourile trebuie sa se comporte ca agentii socio-economice speciale ale caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru intrunirea conditiilor de furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezolutia Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistica)
Informatiile nu ar trebui sa fie tratate ca o marfa, ci ca necesare pentru a satisface un drept fundamental al cetateanului. In acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea si nici continutul stirilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obtinute din publicitate, ci pentru a satisface in mod optim dreptul la informare, beneficiile in audienta si venituri, care sunt necesare si legitime in cazul radiodifuzorilor privati, ca suport al intregii lor activitati, urmand a rezulta din excelenta indeplinirii acestei misiuni publice (Rez COE 1003/93).
Dat fiind ca activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de “intermediere” intre informatia preexistenta si public, in sensul de furnizare a unui serviciu de informare, acestia trebuie sa asume faptul ca si drepturile pe care le detin in legatura cu libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adica de cetateni.
Aceasta nu inseamna insa ca programele informative sunt doar un simplu act de raspandire a informatiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al publicului. Dimpotriva, informatia contine in sine traseul de la fapta la semnificatie, traseu care fara contributia interpretativa si analitica a mass-media ar ramine un simplu labirint al confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sa constituie o materie prima pentru media, este tipic in acest sens.
In plus „libertatea in domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare” (teza in decizie CEDO). Elementele de retorica constitutive comunicarii umane nu pot fi cenzurate tocmai in cazul mass-media audiovizuale.
In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercita numai pentru a difuza informatii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenta, ci si in cazul celor care socheaza, contrariaza, sau deranjeaza, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura ca difuzarea este motivata prin ratiuni de interes public.
Informarea corecta include si obligatia de a include aspectele cele mai semnificative pentru viata societatii, inclusive cele cu relevanta pentru dezvoltarea acesteia in sens pozitiv. Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autoritati sau rezultatul unei reglementari, acest principiu ramane un “Principiu de relevanta”, principiu asumat individual de catre radiodifuzor si administrat dupa propria libertate de constiinta a celor care participa la gestionarea lui , in conditiile in care nu se poate impune o instanta care sa decida care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul mentionat.
Respectul adevarului presupune si educarea capacitatii de a-l discerne si de a-l prezenta astfel incat efectul de informare a publicului sa fie maxim.
Se recomanda ca verificarea legalitatii continutului editorial sa fie integrata actiunii de determinare a adevarului si creativitatii editoriale intr-un mod care nu poate influenta si inhiba aceasta actiune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editoriala, in conditiile in care verificarea legalitatii va fi intotdeauna anterioara difuzarii programelor.
Radiodifuzorii vor expune, daca aleg sa faca acest lucru, principiile editoriale deopotriva pentru a se identifica in fata publicului, dar si pentru a raspunde aspiratiilor sale, ca si pentru a-l educa in sensul familiarizarii cu valorile mass-media.

JUDECATILE DE VALOARE / OPINIILE

Desi opiniile sunt in mod necesar subiective si, in consecinta, nu pot si nu trebuie sa fie supuse criteriilor de corectitudine (dupa cum s-a exprimat CEDO „judecatile de valoare nu trebuie sa fie supuse probei veridicitatii”), trebuie totusi sa existe asigurarea ca opiniile sunt exprimate in mod sincer si etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si suficient.
Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau actiuni referitoare la persoane sau la institutii nu trebuie sa incerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor.
In exercitiul activitatii editoriale trebuie sa se manifeste atat respectul legitim si reciproc fata de orientarile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar si acceptarea faptului ca aceasta activitate editoriala este limitata de exigente imperative constand in raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential in vederea respectarii dreptului fundamental la informare al cetatenilor (Rez COE 1003/93).

INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATE

Independenta si impartialitatea nu inseamna neutralizarea valorii de adevar a stirilor prin prezentarea plata si neutralizarea reciproca a informatiilor si a opiniilor contradictorii. Continutul editorial va pune in evidenta opinia relevanta sau informatia de maxima credibilitate, precizand insa caracterul relativ al veridicitatii, care in unele dintre cazuri, poate fi stabilita numai in instantele de judecata sau de evaluarea opiniei publice.
Independenta si impartialitatea nu inseamna a refuza evidenta adevarului atunci cand el se afla cu in mod clar de partea unora dintre cei aflati in disputa, cu exceptia cauzelor penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecata.
Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic in realizarea programelor, fara a fi insa opriti de la a avea convingeri politice proprii.
Continutul editorial va acorda importanta problemelor reale ale societatii si nu va crea false probleme sau nu va obtura atentia publicului cu probleme minore. Totodata se va avea in vedere adresarea pe un public tinta, care poate fi diferentiat pe capacitate de intelegere, informare si preferinte si nu numai in functie de capacitatea de a raspunde la mesajele comerciale, ci si in paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele doua planuri, respectiv planul editorial si cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sa ajute publicul sa le distinga pentru a extrage beneficiile disponibile in ambele.
Interesele commerciale ale societatilor de radio si televiziune se vor putea exercita in limitele satisfacerii interesului public sau, in situatia cazurilor punctuale legitime in care nu exista o relatie directa intre acestea si interesul public, fara a leza interesul public.

RESPONSABILITATEA EDITORIALA

Responsabilitatea editoriala apartine radiodifuzorului in calitatea sa de societate comerciala, respectiv structurii de proprietate si conducere care raspunde de actiunile societatii comerciale.
Responsabilitatea editoriala se constituie numai in raport cu si este este opozabila numai dispozitiilor legii audiovizualului si reglementarilor subsecvente ale codului audiovizual. Orice conflict generat de continutul editorial care nu contravine insa acestor reglementari nu antreneaza responsabilitatea editoriala a radiodifuzorului (ci responsabilitatea civila sau comerciala, dupa caz).
Responsabilitatea editoriala se asuma in cadrul exercitiului politicii editoriale, de catre conducerea societatii.
Politica editoriala reprezinta conceptia asupra principiilor, regulilor si strategiei dupa care se structureaza productia si/sau difuzarea de continut editorial, inclusiv punerea ei in practica. Exercitiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe in mod expres, dar fara a transfera si responsablitatea editoriala. Radiodifuzorul poate interveni in activitatea editoriala oricand considera necesar, si in special atunci cand delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanta care detine dreptul de politica editoriala beneficiaza, impreuna cu realizatorii, de dreptul de confidentialitate a surselor, asa cum este prevazut de lege.
Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe conditiile care se aplica atunci cand este utilizat recursul la clauza de constiinta, respectiv la dreptul acestora de a nu actiona impotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fara limite.
Decizia de a face publica sau nu politica editoriala apartine autorilor ei, in conditiile in care politica editoriala poate sa imbrace aspecte de confidentialitate care se supun regulilor competitiei corecte. Acesta nu face insa mai putin importanta responsabiltatea editoriala.

INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI

Este de interes public atat protejarea drepturilor individului cat si respectarea dreptului lui si al publicului de a fi informat in contextul asigurarii pluralismului surselor de informare. Libertatea de exprimare este ea insasi de interes public.
Problemele de interes public sunt in mare parte puse in discutie in legatura cu figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publica sau care utilizeaza resursele publice, sau in sens larg, toti aceia care joaca un rol in viata publica, fie in politica, ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau in orice al domeniu, in sensul definitiei date de Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Notiunea de figura publica nu se restrange deci la politicieni sau membri ai administratiei, ci include personalitati din diverse domenii a caror prezenta publica starneste interes. Figurile publice trebuie sa admita ca pozitia lor in societate ii expune la o presiune sporita asupra vietii lor private. Mai mult, „asteptarea legitima de protectie a vietii private si a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocata in spatii in care se admite o expunere normala in fata publicului si a presei.
Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atat prin diferfentiere cit si prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectarii unor comportamente care sunt moral sau legal discutabile si nu ar include si reflectarea normalitatii comportamentului vietii zilnice, daca aceasta serveste la formarea opiniei publice in chestiuni de interes general sau la dezbateri de interes general. In acest sens si programele de divertisment pot aborda viata privata a persoanelor publice atat cu indreptatirea data de aspectele de interes public cat si in sensul ca programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la libera exprimare. Valoarea de divertisment a continutului editorial poate constitui o contributie la formarea valorilor publice si de aceea prezinta interes public.
In cazul persoanelor care acced in mod voluntar in viata publica, acestea nu mai pot invoca dreptul de a ramane anonimi, imaginea lor devenind intr-un anume grad o proprietate publica la care mass-media poate face apel pentru a intretine dezbateri de interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene.
Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai daca radiodifuzorii vor fi in masura sa demonstreze ca expunerea unor aspecte de viata privata, indiferent daca prejudiciaza sau nu imaginea persoanei, reprezinta o contributie la dezbateri de interes general care consolideaza valorile societatii contemporane.
In sensul constructiei de valori civice, radiodofuzorii pot avea in vedere valorizarea principiilor anti-discriminare in mod pro-activ, prin promovarea de continut care sa conduca la intelegerea importantei patrimoniului valoric al egalitatii in drepturi a persoanelor. In acest sens se va acorda atentie principiului egalitatii dintre femei si barbati si combaterii prejudecatilor care contravin acestui principiu.
Radiodifuzorii vor respecta principiul prezumtiei de nevinovatie in sensul de a nu califica o persoana ca fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contraventii inainte ca acest lucru sa fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cailor de dezbatere in instantele de judecata, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative. Aceasta prezumptie se aplica insa numai in cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face obiectul instantelor de judecata.
In masura in care asemenea acuzatii se formuleaza de catre politicienii care beneficiaza de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare publicului.
In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de alta natura decat cele care pot face obiectul instantelor de judecata vor fi prezentate ca nefiind purtatoare de alte incriminari decat cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instantelor de judecata.

REPREZENTAREA VIOLENTEI

Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care, in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.
Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise, precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate induce comportamente nedorite.
Aceste din urma tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise in aplicarea legii.
Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte, chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta agresiune este un efect secundar si este complementara scopului motivat al informarii si avertizarii publicului.
In sensul prezentului cod, prin violenta se intelege: “actiune de forta care agreseaza integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea umana”.
Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita (anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege. Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de civilizatie, trebuie evitata.
Astfel, se va avea in vedere ca:
Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila.
Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat.
Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala sau emotionala.
Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai larga.
In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.
Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.
In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.
Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.
Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor sentimente de insecuritate.
Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative periculoase.
Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.
Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala.
Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate cu tema programului.
„Controlul parental” instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, acestia trebuind sa fie avertizati de radiodifuzor in acest sens.
Violenta in stiri si programe informative:
Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general - individual sau colectiv.
Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor categorii speciale (minori).
Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata vecinatate.
Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate in intervale orare de regula inaccesibile minorilor.
Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o motivare exceptionala).
Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului.
Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.
Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o imagine falsa despre conditia umana.
Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii active a publicului, prin:
Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu emisiunile care contin violenta.
Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata oferta de programe.
Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a accesului copiilor la emisiuni care contin violenta (de tipul V-cip-ului ).
Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea drept criteriu in selectarea emisiunilor.
Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul calitatii programelor.
Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depasirii violentei, a spiritului civic si democratic.
Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.)
Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.

PREZUMPTIA DE CREATIVITATE

Totusi, este specific pentru o parte din principiile formulate aici ca nu pot decat sa ramana la nivelul de reper, fiind imposibila o judecata asupra faptului daca practica editoriala se conformeaza lor sau nu. Pentru noi este suficient insa ca aceste principii sa constituie o preocupare, iar punerea lor in practica sa produca o valoare construita conform creativitatii fiecarui editor. Acesta este principiul „prezumptiei de creativitate”.

Nota: Acest cod a fost redactat luand ca referinte, intre altele, urmatoarele documente:

1. Commercial Television Industry Code of Practice - Australia January 2010
2. ACDIRT Canada - l'Association des journalistes électronique- Code de déontologie
3. CAB Code Regarding Violence in Television Programming
4. Canadian Association of Broadcasters' Equitable Portrayal Code
5. Editors' Code of Practice - United Kingdom
6. Code of Ethics for the Austrian Press -Austria
7. Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden
8. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
9. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
10. Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul roman de presa
11. Codes of Journalistic Principles / Europe
12. Reports on possible co-operative regulatory systems
13. Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO
14. Case of Von Hannover V. Germany CEDO
15. The Editorial Guidelines BBC
16. The Ethical journalism initiative - Aidan White
17. Right to one’s own image - ECHR judgments
18. Dreptul la respectarea vietii private si de familie Ghid privind punerea in aplicare a articolului 8 ECHR
19. Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea in aplicare a articolului 10 al Conventiei europene pentru Drepturile Omului
20. The Media Self-Regulation Guidebook
21. The Public Interest,the Media and Privacy - David E. Morrison,Michael Svennevig
22. OFCOM Code on Fairness and Privacy
23. OFCOM Code on Standards
24. CRP / recomandare privind auto-reglementarea relatiilor profesionale
25. Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998
26. Rezolutia COE 1003/1993 etica jurnalismului
27. Statutul jurnalistului / COM
28. Statutul ziaristului din Societatea romana de televiziune
29. Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters - The National Association of Broadcasters - SUA